[1] Ce este C.A.T.U.C. și de ce a fost introdus?

Până acum, legislația privind amenajarea teritoriului, urbanismul și construcțiile era împărțită între numeroase legi, hotărâri de guvern și ordine.

C.A.T.U.C. încearcă să reunească aceste prevederi într-o structură mai coerentă, cu obiectivul declarat de reducere a birocrației și accelerare a investițiilor.

Printre actele normative înlocuite se află:
Legea 350/2001 - amenajarea teritoriului
Legea 50/1991 - autorizarea executării lucrărilor de construcții
Legea 10/1995 - calitatea în construcții (mai puțin art. 10 și 41)
Ordinul 233/2016 - Norme metodologice de aplicare a legii 350
Ordinul 839/2009 - Norme metodologice de aplicare a legii 50

Asta nu înseamnă că întreaga legislație conexă dispare. Rămân aplicabile, cel puțin în această etapă, și alte regulamente importante, inclusiv cele referitoare la verificarea și expertizarea tehnică, recepția construcțiilor și controlul de stat al calității în construcții.

Ramân:
Anexele 1-5 la HG/1997 - Regulamente privind calitatea în construcții (printre care și stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor)
HG 925/1995 - Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică
HG 273/1994 - Regulamentul privind recepția construcțiilor
HG 492/2018 - Regulamentul privind controlul de stat al calității în construcții
HG 203/2003 - Regulamentul privind activitatea de reglementare în construcții

Cu alte cuvinte, C.A.T.U.C. este noul punct central al legislației, dar nu singurul document pe care trebuie să-l consulte un profesionist din domeniu.


[2] Cum este structurat Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor?

C.A.T.U.C. este împărțit în două mari cărți și urmărește o logică simplă: de la organizarea teritoriului și regulile urbanistice până la construcția propriu-zisă și exploatarea acesteia.
CARTEA 1 - Despre amenajarea teritoriului și urbanismului
PARTEA 1 - Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism
PARTEA 2 - Prevederi și reguli aplicabile pe întreg teritoriului României
PARTEA 3 - Imobile și zone cu reglementări speciale, zone protejate/protecția monumentelor istorice, a bunurilor de patrimoniu arheologic, a valorilor naturale și de peisaj
PARTEA 4 - Regimul operațiunilor urbanistice
PARTEA 5 - Regimul autorizării construcțiilor și desființării construcțiilor si sancțiuni
PARTEA 6 - Elemente de contencios administrativ specific amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor

Pe scurt, aceasta este partea care stabilește în ce condiții și prin ce proceduri poate fi realizată o intervenție asupra teritoriului sau o construcție.

Cartea 2: construcțiile
PARTEA 1 - Definirea ariei de cuprindere
PARTEA 2 - Criterii de performanță ale construcției
PARTEA 3 - Roluri și responsabilități
PARTEA 4 - Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții
PARTEA 5 - Preluarea riscurilor
PARTEA 6 - Materiale, produse, echipamente, sisteme, tehnologii
PARTEA 7 - Sancțiuni
PARTEA 8 - Dispoziții tranzitorii și finale

Această structură este una dintre ideile importante ale noului Cod: proiectul de construcții este privit ca un proces complet, nu doar ca o etapă de autorizare și execuție.


[3] Ce schimbări aduce C.A.T.U.C. în urbanism?

PUD-ul primește un rol diferit
C.A.T.U.C. stabilește mai clar ierarhia și interconectarea documentațiilor de urbanism la nivel național, teritorial, județean și metropolitan.

O prevedere importantă apare la art. 82, unde PUD-ul este definit ca document de proiectare urbană, în comparație cu celelalte care sunt de planificare. În anumite condiții, acesta poate modifica documentații de nivel superior, precum PUZ sau PUG.

Digitalizarea documentațiilor de urbanism

Unul dintre elementele importante ale noului Cod este digitalizarea procesului.

Conform art. 110, documentațiile de urbanism trebuie încărcate digital în Observatorul Teritorial Național, parte din noua Platformă națională de planificare urbană și autorizare a construirii. Funcționarea platformei este detaliată în art. 134-139.

Schimbarea este relevantă atât pentru administrație, cât și pentru proiectanți.

Documentațiile nu mai sunt privite doar ca seturi de planșe și documente transmise între biroul de proiectare și autoritatea locală, ci și ca informații care intră într-un sistem digital național.

Avizarea integrată și Comisia de acord unic

C.A.T.U.C. introduce un mecanism de avizare integrată, realizat prin intermediul Comisiilor de acord unic.
Aceste comisii trebuie înființate la nivelul consiliilor județene, al municipiilor reședință de județ și, potrivit prevederilor privind autorizarea constructiilor, inclusiv al municipiilor. Termenul prevăzut pentru înființarea acestora este de 60 de zile, până la 17 noiembrie 2026.

Codul reglementează și mecanismul avizului tacit, aplicabil în anumite situații, cu scopul de a limita blocajele administrative generate de lipsa unui răspuns din partea instituțiilor avizatoare. Rămâne de văzut cum vor funcționa aceste mecanisme în practică, după operaționalizarea noilor structuri.

Zonele cu caracter special: ce proiecte au reguli suplimentare?

C.A.T.U.C. acordă un capitol distinct zonelor cu caracter special și introduce o structurare clară a acestora.
Sunt incluse:
zone protejate;
monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;
peisaj cultural;
arii naturale protejate;
Rezervația Biosferei Delta Dunării;
litoralul Mării Negre;
zonele montane.

Pentru proiectele din aceste categorii, cadrul urbanistic poate avea cerințe suplimentare.
De exemplu, art. 94 alin. (4) stabilește că PUZ-ul în zone protejate poate fi inițiat doar de autoritatea locală.
Prin urmare, amplasarea unei investiții devine și mai importantă în etapa de analiză inițială: înainte de a discuta despre soluția arhitecturală, trebuie înțeles cadrul urbanistic în care urmează să se dezvolte proiectul.

Regenerarea urbană și restructurarea urbană, introduse explicit în Cod

Articolul 214 definește operațiunile urbanistice și le structurează într-un cadru comun. Printre acestea se regăsesc:parcelarea; reconfigurarea parcelarului; regenerarea urbană; restructurarea urbană.
Regenerarea urbană și restructurarea urbană sunt astfel introduse explicit în noul cadru legislativ.
Acest lucru este relevant mai ales pentru proiectele care nu presupun doar construirea unei clădiri pe un teren liber, ci intervenții mai complexe asupra unei zone sau asupra structurii urbane existente.

Autorizarea construcțiilor: ce proceduri noi apar?

Una dintre cele mai importante zone ale C.A.T.U.C. este cea referitoare la autorizarea construirii și desființării construcțiilor. Noul Cod nu introduce o singură procedură, ci diferențiază mai clar situațiile în funcție de tipul și complexitatea lucrării.

Sunt prevăzute, printre altele, modificări privind certificatul de urbanism, proceduri simplificate pe bază de notificare, lucrări care pot fi executate fără formalități și autorizația de regularizare.

Certificatul de urbanism

Certificatul de urbanism este unul dintre documentele de bază în procesul de pregătire a unei investiții. Prin C.A.T.U.C., acesta este redefinit și își extinde aria de aplicare. Art. 253 reglementează certificatul de urbanism, iar noul Cod introduce posibilitatea utilizării acestuia și pentru operațiuni cadastrale și lucrări inginerești.

Schimbarea este importantă deoarece certificatul de urbanism nu mai trebuie privit exclusiv prin prisma unei construcții noi sau a unei autorizații de construire. În funcție de natura intervenției, acesta poate deveni relevant și atunci când proiectul presupune operațiuni asupra terenului sau lucrări care intră în categoria lucrărilor inginerești.

Pentru beneficiarul unei investiții, primul pas nu este, așadar, alegerea unei soluții tehnice și nici începerea lucrărilor, ci clarificarea regimului juridic, economic și tehnic al terenului și al intervenției propuse.

Autorizarea simplificată pe bază de notificare

C.A.T.U.C. introduce o procedură simplificată de autorizare în baza notificării, cu liste distincte de lucrări care pot fi realizate în afara zonelor protejate și în interiorul acestora. Ele sunt detaliate intre articolele 294-298.
La articolul 294 (alineatul 2) gasim si categoriile de constructii ce pot fi realizate urmand aceasta procedura.

Apare aici fragmentul cel mai cunoscut din aceasta lege, si anume locuinta unifamiliala de maxim 150mp desfasurati din mediul rural. Totusi, este specificat clar ca aceasta cladire se poate realiza cu respectarea regulamentelor aplicabile, exclusiv pe baza unor proiecte tip puse la dispoziție de autoritățile publice (rezultate in uma unor concursuri de soluții organizate in parteneriat cu OAR).

Pana cand aceste proiecte tip vor fi disponibile, tot va fi nevoie de o documentație elaborată de colective tehnice de specialitate in domeniu, ca pana acum.

Lucrări care nu necesită formalități
Codul enumeră și lucrările care pot fi executate fără formalități, în condițiile prevăzute de acesta la articolul 299. Nu e ceva nou, insa sunt definite clar toate tipurile de interventii pe care le putem face in mod obisnuit la constructii fara a fi nevoie de documente inaintate catre administratiile locale. Totusi, ramane obligatoriu ca aceste lurari sa fie studiate, proiectate si executate de aceleasi echipe de specialisti, cu respectarea regulamentelor si normelor aplicabile.

Autorizația de regularizare
Pentru lucrările executate fără autorizație sau fără respectarea acesteia, C.A.T.U.C. introduce, la art. 301, autorizația de regularizare - o procedură distinctă, gândită ca alternativă la clasicul proces de "intrare în legalitate".

În practică, această autorizație oferă un traseu administrativ clar pentru situațiile în care o construcție există deja, dar regimul ei juridic trebuie clarificat ulterior execuției. In acest proces, se stabilesc modificarile necesare pentru a aduce cladirea in cauza la stadiul in care respecta regulamentul urbanistic aplicabil
Aceasta procedura se refera doar la constructii de locuinte unifamiliale cu anumite caracteristici, anexele acestora si alte cateva categorii de constructii.

De la intrarea in vigoare a legii, timp de un an, aceasta procedura de autorizare se poate solicita si pentru ale categorii de constructii, insa taxele solicitate de autoritati vor fi de 10 ori mai mari decat valoarea standard.


[4] Ce schimbă C.A.T.U.C. pentru construcții?

Dacă prima carte este concentrată pe teritoriu și autorizare, Cartea 2 mută atenția către construcția propriu-zisă.

Domenii de construcții
C.A.T.U.C. separă lucrările de construcții în funcție de tipul de utilizare: construcții; lucrări inginerești; amenajări.

Construcțiile sunt apoi clasificate în funcție de durata de existență, iar proiectantul trebuie să menționeze acest element. Totodată, acestea sunt încadrate în clase de consecințe, care înlocuiesc fostele categorii de importanță. Este o schimbare terminologică, dar și una care trebuie urmărită concret în documentațiile tehnice.

Performanța energetică și de mediu, parte din noua abordare

C.A.T.U.C. acordă un loc distinct criteriilor de performanță ale construcțiilor.
Codul subliniază importanța îmbunătățirii performanței energetice, de mediu și de sănătate a clădirilor, inclusiv în raport cu reducerea consumului de resurse și păstrarea calității aerului interior. Din punct de vedere tehnic, acest lucru este relevant deoarece performanța unei clădiri nu rezultă dintr-un singur element. Structura, anveloparea, instalațiile, materialele, detaliile constructive și execuția trebuie să funcționeze împreună pentru ca rezultatul final să fie unul performant.

La cerintele fundamentale pe care trebuie sa le respecte orice constructie se adauga una noua, care urmareste calitatea ecologica a constructiilor (emisii in mediul exterior al constructiilor)

Roluri și responsabilități: cine răspunde pentru proiect?

Noul Cod detaliază rolurile tuturor participanților la investiție și introduce explicit categorii precum:
Beneficiarul, investitorul, finanțatorul);
utilizatorul;
dezvoltatorul;
proiectantul;
Verificatorul, expertul;
Antreprenorul, constructorul si executantul;
Dirigintele si responsabilul tehnic cu executia;
Consultantul;
Managerul de proiect;

Această enumerare este importantă si arată că un de construireeste un proces complex de colaborare dintre mai multe părți, curesponsabilitati distincte, derivate scopul si specializarea fiecaruia.
Ciclul de viață al unui proiect de construcții
Una dintre cele mai utile structuri introduse de C.A.T.U.C. este definirea ciclului de viață al proiectului investițional în construcții.
Procesul începe cu identificarea unei nevoi sau oportunități de construire și ajunge până la darea în folosință și exploatarea construcției.
Codul stabilește opt stadii:
Stadiul 0 – Definirea strategică
Primul pas este stabilirea fundamentului investiției, prin nota de fundamentare.
Stadiul 1 – Definirea temei de proiectare
Se stabilesc cerințele și direcțiile proiectului prin tema de proiectare și studiul de fundamentare.
Stadiul 2 - Definirea conceptului
Este elaborat și definit conceptul proiectului, care stabilește direcția generală a viitoarei construcții.
Stadiul 3 - Definirea soluțiilor și autorizarea
Soluțiile sunt dezvoltate până la nivelul necesar pentru autorizare, iar documentația principală este Proiectul pentru Autorizarea Construirii (PAC).
Stadiul 4 - Dezvoltarea tehnică
Proiectul intră în detaliere tehnică prin Proiectul Tehnic de Execuție și Detaliile de Execuție (DE).
Stadiul 5 - Execuția construcției
În această etapă apar, între altele, adaptarea proiectului, detaliile de fabricație și cartea tehnică a construcției.
Stadiul 6 - Predarea și punerea în funcțiune
Etapa se încheie cu recepția la terminarea lucrărilor.
Stadiul 7 - Exploatarea construcției
Ultima etapă este exploatarea propriu-zisă a clădirii și urmărirea acesteia în timp.
Deciziile luate în fazele de strategie, temă și concept influențează soluția tehnică, costul, execuția și, în final, modul în care clădirea se comportă și este exploatată.

Riscurile și răspunderea în proiectele de construcții
C.A.T.U.C. tratează separat și problematica riscurilor, in partea a 4-a, articolul 556. Asigurarea profesională de răspundere civilă devine obligatorie pentru toate părțile implicate în proiect: beneficiari și dezvoltatori, proiectanți și consultanți, verificatori și experți, antreprenori și constructori.
În paralel, sancțiunile sunt corelate mai clar cu rolul și responsabilitățile fiecărui participant și apar prevederi privind inclusiv suspendarea dreptului de practică sau de semnătură.
Pentru piața construcțiilor, este o schimbare relevantă din perspectiva managementului riscului și a responsabilității profesionale.
Materialele, produsele și tehnologiile intră mai clar în cadrul legislativ
C.A.T.U.C. dedică o parte distinctă materialelor, produselor, echipamentelor, sistemelor și tehnologiilor utilizate în construcții.
Sunt clarificate documentele pe care trebuie să le dețină elementele care urmează să fie utilizate într-o construcție pentru comercializare și utilizare. În practică, alegerea unui material nu ține doar de proprietățile sale tehnice sau de disponibilitatea pe piață. Contează și documentația aferentă, conformitatea produsului și modul în care acesta este integrat în soluția tehnică a construcției.
Sancțiuni
C.A.T.U.C. tratează separat sancțiunile aplicabile în domeniul construcțiilor. Acestea sunt corelate cu rolul și responsabilitățile părților implicate în proiect și includ prevederi privind suspendarea dreptului de practică sau de semnătură.

[5] Anexele C.A.T.U.C. - de la definiții la documentații tehnice
Pentru cei care lucrează efectiv la proiecte, anexele noului Cod sunt la fel de importante ca partea de principii generale.
Anexa 1: definiții și terminologie
Anexa 1 stabilește definiții pentru o serie largă de termeni utilizați în urbanism și construcții, printre care cele mai interesante sunt atic, bilant teritorial, CUT, cornișă, dispozitie de santier, edificabil, indicatori urbanistici, infrastructură verde-albastră, înălțimea clădirii, mansardă, mezanin, nivel tehnic, orasul de 15 minute, pergolă, pod, POT, PAC, PAD, proiect tehnic de execuție, regim de înălțime, subsol, supantă, suprafață construită desfășurată, terasă circulabilă sau necirculabilă si varf de coama.
Este, practic, unul dintre documentele care trebuie urmărite pentru terminologia utilizată în noul cadru legislativ.
Anexele 2-5: conținutul documentațiilor
Sunt definite conținuturile-cadru pentru:
proiectul pentru autorizarea construirii;
proiectul pentru autorizarea construirii unei locuințe unifamiliale în mediul rural;
proiectul pentru autorizarea amenajării;
proiectul pentru autorizarea desființării construcțiilor.
Anexele 6 și 7 tratează, la rândul lor, încadrarea construcțiilor în clase de consecințe și stabilirea marjelor de buget pentru investițiile private.
Noile formulare pentru autorizarea construcțiilor
Schimbarea legislativă este însoțită și de schimbări în documentele administrative utilizate în practică.
La 26 august 2026 a fost publicat Ordinul MDLPA nr. 975/2026, care introduce modelele de formulare referitoare la autorizarea construirii: cereri, notificări, documente pentru certificare și autorizare, precum și modelul de cartuș pentru documentații.
Așadar, adaptarea la C.A.T.U.C. nu înseamnă doar citirea noului Cod. Înseamnă și adaptarea modului concret de planificare urbana, proiectare, executie, exploatare si urmarire in timp..

[6] Ce înseamnă C.A.T.U.C. pentru investitori, proiectanți și constructori?
Privit din perspectiva unui proiect concret, cele mai importante schimbări pot fi rezumate în câteva direcții.
1. Urbanismul devine mai digital
Documentațiile de urbanism intră într-un sistem digital național, prin Observatorul Teritorial Național și Platforma națională de planificare urbană și autorizare a construirii.
2. Avizarea este reorganizată
Comisiile de acord unic și mecanismul avizării integrate urmăresc să reducă blocajele și să concentreze procesul de avizare.
3. Unele lucrări pot urma proceduri simplificate
Notificarea, lucrările fără formalități și autorizația de regularizare creează trasee distincte pentru anumite intervenții.
4. Responsabilitățile sunt delimitate mai clar
Dezvoltatorul, investitorul, proiectantul, constructorul și ceilalți participanți au roluri definite într-un mod mai detaliat.
5. Proiectul este privit pe întregul său ciclu de viață
De la definirea strategică și tema de proiectare până la execuție, recepție și exploatare, Codul definește etapele și documentele asociate.
6. Riscul și răspunderea devin mai semnificative
Asigurarea profesională obligatorie și corelarea sancțiunilor cu responsabilitățile participanților schimbă modul în care este abordată răspunderea în cadrul proiectelor.

[7] C.A.T.U.C. - o schimbare legislativă, dar și una de practică
C.A.T.U.C. încearcă să aducă într-un singur sistem reguli care, până acum, erau distribuite între numeroase acte normative.
Pentru cei care lucrează cu proiecte de construcții, valoarea reală a acestei schimbări va fi dată de modul în care sunt aplicate noile proceduri, cât de repede sunt operaționalizate structurile administrative, cum funcționează platforma digitală și cât de clar se vor reflecta noile reguli în documentațiile tehnice.
Un termen important este 17 noiembrie 2026, până la care trebuie înființate Comisiile de acord unic prevăzute de noul cadru. În același timp, autoritățile locale au la dispoziție 3 ani pentru actualizarea PUG-urilor care au o vechime mai mare de 7 ani, conform dispozițiilor tranzitorii prezentate în materialele analizate.

Concluzie
Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor schimbă cadrul în care sunt dezvoltate și realizate proiectele de construcții în România.
De la documentațiile de urbanism și digitalizarea lor, până la autorizare, proiectare, execuție, responsabilități și exploatarea construcției, C.A.T.U.C. încearcă să aducă toate aceste etape într-o logică mai coerentă.
Pentru un beneficiar, acest lucru înseamnă un lucru esențial: alegerile făcute înainte de începerea efectivă a construcției contează din ce în ce mai mult. Pentru proiectanți și constructori, înseamnă adaptarea la un nou set de reguli, documente și responsabilități. Iar pentru orice proiect nou, primul pas rămâne același: înțelegerea corectă a cadrului în care urmează să fie realizată construcția.
La Inginerie Creativă, urmărim schimbările legislative și modul în care acestea se traduc în practica reală a proiectării și execuției, pentru ca soluțiile tehnice să rămână nu doar corecte, ci și bine integrate în întregul proces al unei investiții.

Glosar de termeni:
C.A.T.U.C. - Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor.
PUG - Plan Urbanistic General.
PUZ - Plan Urbanistic Zonal.
PUD - Plan Urbanistic de Detaliu.
PAC - Proiect pentru autorizarea construirii.
PAD - Proiect pentru autorizarea desființării.
PTh / P.Th. - Proiect tehnic de execuție.
DE - Detalii de execuție.
POT- Procent de ocupare a terenului.
CUT - Coeficient de utilizare a terenului.
MDLPA - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.