Smartware clădire de birouri CLT
Amplasată la confluența dintre municipiul Oradea, cu zona sa metropolitană în continuă expansiune, și satul Săldăbagiu de Munte.
Tema: confort și viteză
Punctul de plecare al proiectului a fost cât se poate de pragmatic. Echipa companiei, în creștere accelerată, ocupa toate spațiile de birouri care puteau fi închiriate în Oradea, iar niciunul nu oferea condițiile de care are nevoie un programator care petrece opt ore pe zi lucrând cu mintea. Beneficiarul a formulat două cerințe ferme: calitatea spațiului de lucru să fie net superioară oricărui birou în care lucraseră angajații până atunci, iar clădirea să fie gata în mai puțin de un an, pentru ca echipele răspândite prin oraș să poată lucra împreună, sub același acoperiș.
Această ultimă cerință a fost cea care a dictat soluția pentru sistemul structural. CLT-ul, cu prefabricarea sa industrială și montajul rapid, era singura opțiune realistă pentru un termen de execuție atât de scurt. Prima discuție a avut loc la sfârșitul lui 2018. Conceptul arhitectural a fost ales după câteva luni. Autorizația de construire a venit în primăvara lui 2019, iar în mai pornea șantierul. Iar de la prima schiță până la ocuparea clădirii au trecut cu puțin sub 300 de zile.
O clădire care se pliază pe teren
Terenul în pantă, ocupat anterior de livezi, a devenit argumentul central al volumului arhitectural. În loc să niveleze dealul, arhitecții au pliat clădirea pe curbele de nivel: patru platforme decalate, doar parter și un etaj parțial, organizate în jurul unor curți interioare de mici dimensiuni. Preferința pentru dispunerea pe orizontală a fost și a beneficiarului: într-o clădire înaltă, echipele se separă pe etaje și nu mai comunică; într-una pe un singur nivel, oamenii se întâlnesc inevitabil.
Arhitectul Gabriel Chiș-Bulea descrie geneza volumetriei clădirii ca pe o suprapunere de 2 matrici: matricea curbelor de nivel, dictată de panta constantă a terenului, și matricea funcțiunilor. Modularitatea clădirii - module de lucru de 12 metri, fiecare unitate găzduind în jur de 35 de posturi, trei unități formând un modul pentru aproximativ 120 de persoane, face trimitere directă la șirurile ordonate de pomi fructiferi din livezile care definesc zona, și care, de la distanță, dau un anumit ritm coamelor de deal.

Adâncimea mare a încăperilor a ridicat problema luminii naturale. Răspunsul a fost curtea interioară, care întrerupe laturile devenite prea lungi și dozează lumina fără a transforma birourile într-un acvariu vitrat. Domeniul de activitate al utilizatorilor - au argumentat arhitecții - nu are nevoie de suprafețe vitrate mari sau cu lumina naturală puternică, ci mai degrabă de o lumină controlată, care să nu orbească. În jurul curții centrale au fost distribuite funcțiunile liniștite - spațiile de discuție - iar de acolo trecerea spre zonele de lucru se face gradual. Coridoarele panoramice care traversează clădirea dinspre stradă spre grădina din spate oferă ochiului ridicat din monitorul calculatorului perspective lungi și spații verzi relaxante.
Intrarea în clădire joacă rolul de prolog spațial: o zonă scundă care pregătește trecerea către volumul cel mai înalt, amfiteatrul, locul de întâlnire al întregii echipe. Diferențele mari de nivel pe distanțe scurte au fost tratate ca ocazii de relaționare, nu ca obstacole.
*Structura ca finisaj*
Decizia cu cel mai mare impact - atât estetic, cât și tehnic - a fost aceea de a lăsa structura din CLT vizibilă. „Ar fi păcat să nu folosim lemnul la adevărata lui valoare", argumentează arhitectul, observând că, pe plan internațional, CLT-ul ajunge surprinzător de des ascuns sub plăci din gips-carton. La SMARTWARE, din contră, panourile structurale lăsate aparente la interior devin și finisaj.
Din acest motiv, lamelele de lemn din alcătuirea panourilor a fost comandate la calitate vizibilă, iar proiectarea structurii a devenit un exercițiu de coordonare interdisciplinară, întrucât ajustările în șantier nu mai erau posibile. Fiecare piesă a trebuit confirmată către fabrică cu dimensiunile finale, cu șanfrene, frezări și goluri pentru instalații - de multe ori înainte ca detaliile de arhitectură să fie finalizate. Acest proiect a fost un adevărat tur de forță pentru ingineri.
Inginerie Creativă a proiectat structura în 21 de zile, lucrând umăr la umăr cu echipa de arhitectură. Cifrele șantierului spun restul poveștii: aproximativ 890 m³ de lemn lamelat încrucișat, reprezentând 820 de panouri CLT asamblate în fabrică în patru zile și aduse cu 25 de camioane din Austria. Echipa de montatori a General ProConstruct din Cluj, 10 oameni, a realizat structura în 44 de zile, cu o abatere finală de 16 milimetri la cei circa 160 de metri liniari de pereți continui.
Pentru eficientizarea montajului, echipa Inginerie Creativă a pregătit manuale și ghiduri video de montaj pentru fiecare etapă, optimizând inclusiv pozițiile macaralei, pentru a reduce la minim repoziționările acesteia. Pe toată durata șantierului, echipa IC a asistat permanent montajul. Rezultatul este, conform inginerilor, cea mai mare structură de lemn aparentă integral din această parte a Europei. Prin regimul de înălțime, clădirea atinge limita maximă admisă de normativul românesc de securitate la incendiu P118 pentru construcții cu lemn expus.
*Detalii de anvelopă: lemnul, apa și pământul*
Clădirea SMARTWARE este parțial îngropată în deal, astfel încât soluțiile de protejare a lemnului împotriva umidității au reprezentat preocuparea tehnică dominantă. Placa de beton stă pe un strat de aproximativ 2.000 m³ de pietriș din spumă de sticlă reciclată, material care preia rolul de termoizolație, are capacitate portantă și, în strat mai gros de 20 cm, are și funcția de strat de rupere a capilarității.
Peste placa de beton armat, o talpă de trasare din lemn de esență tare autoclavizat protejează structura din CLT de deasupra. Pentru pereții adiacenți umpluturilor de pământ, ale căror cote finale nu erau cunoscute la momentul lansării producției panourilor, echipa IC a optat pentru mai multe măsuri de siguranță: la exteriorul pereților au fost montată o fațadă ventilată cu plăci de ciment montate pe distanțieri, creând un canal ventilat de evacuare a eventualei umidități care ar veni din sol. Pe perete au fost montate două straturi de hidroizolație bituminoasă cu lipire la rece, termoizolație din polistiren extrudat și, sub polistiren, direct pe suprafața exterioară a panourilor din CLT, o membrană suplimentară de cauciuc EPDM.
Fațada ventilată din lemn, 20 cm de vată minerală rigidă acoperiți cu lambriu din lemn tratat, continuă materialitatea pereților interiori și dialoghează cu gardurile din lemn din sat, unse tradițional cu ulei pentru a fi protejate de ploaie. Tratamentul ales nu protejează însă la UV, iar acest lucru este asumat programatic: lemnul va trece în timp de la bej la gri deschis și ulterior gri închis, clădirea subordonându-se ciclului natural al Naturii.
Acoperișul verde, necirculabil, returnează terenul excavat pentru platforme. Stratificația: hidroizolație EPDM lipită la rece, 20 cm de vată minerală, barieră de vapori din alumini, a generat și unul dintre nodurile cele mai delicate ale proiectului: racordul dintre acoperișul închis la difuzie și pereții deschiși la vapori, rezolvat printr-o barieră de vapori cu proprietăți diferențiate, care controlează difuzia în zona aticului.
*Casă pasivă neintenționat*
Deși tema de proiectare nu includea o performanță energetică încadrabilă în standardul de Casă Pasivă, toate detaliile au fost proiectate după principiile Passivhaus: anvelopă fără punți termice, calcul complet în PHPP, tâmplărie din aluminiu cu vitraj triplu și modul de rupere de punte termică pe bază de aerogel. Testul de etanșeitate a confirmat calitatea execuției: 0,28 schimburi de aer pe oră, un rezultat care a surprins plăcut chiar și echipa de proiectare. La aflarea lui a fost decisă certificarea clădirii. Necesarul de încălzire a rezultat la 27 kWh/m²/an, iar cel de răcire la 18 kWh/m²/an - raportate la o suprafață utilă de referință de 1.700 m².
Provocarea reală a fost limitarea consumului de energie primară, deoarece camera de servere consumă de două ori mai mult decât întreaga clădire.
Soluția de răcire a optat pentru pompe de căldură sol-apă, iar montarea unor sisteme de producție de energie regenerabilă rămâne pentru o fază ulterioară.
*Lecțiile unui șantier cu buget limitat de timp*
Partea mai puțin fotogenică a proiectului este, pentru specialiști, cea mai instructivă parte.
Execuția clădirii SMARTWARE a avut loc în paralel cu proiectarea: în timp ce într-o zonă se turnau betoane, în alta se monta CLT, iar soluțiile tehnice ajungeau uneori pe șantier cu o zi înainte de a fi puse în operă.
George Micloș, managerul de proiect, ne împărtășește bilanțul: ultimul proiect tehnic predat, instalațiile de climatizare, a adus și confirmarea depășirii de buget. Fără un proiect complet, nu poți avea un buget final și nici timpul de a compara oferte; ești pus în fața faptului împlinit și cumperi soluția disponibilă imediat, nu pe cea optimă.
Lecția declarată a echipei: la următorul proiect, execuția nu va mai începe înaintea finalizării proiectului și bugetării lui.
Instrumentele care au ținut totuși șantierul în control au fost ședințele săptămânale: întâi ședințe de proiectare, apoi de șantier, cu câte un reprezentant al fiecărei echipe din teren sau pe cale să intre în lucru. Apoi prezența permanentă a echipelor de proiectare și capacitatea acestora de a justifica deciziile cu cifre, nu cu „e frumos / e urât".
Momentul critic al șantierului a fost montajul tâmplăriei, în plină iarnă: foi de sticlă triplă de 600–800 kg, manipulate cu ventuze, unele sub terase, în poziții greu accesibile. Iar finalul a venit cu o ironie a istoriei: clădirea s-a predat exact când începea pandemia, angajații abia mutați fiind trimiși să lucreze de acasă, un răgaz folosit de constructori pentru finalizarea amenajărilor exterioare.
Dincolo de cifre, SMARTWARE demonstrează ceva ce piața românească de clădiri de birouri nu are ca precedent: un program corporate de 250 de oameni poate fi rezolvat low-rise, în lemn aparent, pe un deal cu livezi, la un standard certificat de eficiență energetică și asta într-un an. Restul sunt ajustări de finețe: un senzor de CO₂ în plus în sălile de ședință, o grilă de climatizare mutată trei metri mai la dreapta. Adică exact tipul de ajustări pe care ți le permite o clădire gândită, de la structură la detaliu, ca un sistem coerent.

Credite și date tehnice:
Arhitectură: Vertical Studio - Mădălina Mihălceanu, Gabriel Chiș-Bulea, Florin Nan-Moisă
Inginerie structurală, detalii tehnice, eficiență energetică: Inginerie Creativă - Marius Șoflete, Octavian Timu, Cătălin Caraza
Instalații: Terax Engineering, Eurocad Instal Proiect
Montaj structură CLT: General ProConstruct, Cluj-Napoca
Beneficiar: Smartware / Creatopy - Gabriel Ciordaș
Suprafață: 2.393 m² | An: 2020 | Foto: Kinga Tomos





