C.A.T.U.C. - ce schimbă noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor
Legea 169/2026 introduce un nou cadru legislativ pentru urbanism, autorizarea și realizarea construcțiilor în România. Ce este C.A.T.U.C., ce legi înlocuiește și ce schimbări aduce pentru investitori, proiectanți, dezvoltatori și constructori?
În august 2026, legislația din domeniul construcțiilor din România a trecut printr-o schimbare majoră. Prin Legea nr. 169/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026, este introdus Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor - C.A.T.U.C. Noul Cod urmărește unificarea, actualizarea și simplificarea legislației din domeniul urbanismului și construcțiilor, reunind într-un singur cadru o parte importantă din prevederile care se regăseau până acum în acte normative distincte.
Pentru cei care lucrează cu proiecte de construcții, schimbarea este mai mult decât administrativă: C.A.T.U.C. reorganizează reguli care influențează planificarea urbanistică, autorizarea, proiectarea, execuția și exploatarea construcțiilor. De aceea, merită privit nu doar ca o nouă lege, ci ca un nou cadru de lucru.
Cuprins
[1] Ce este C.A.T.U.C. și de ce a fost introdus?
Până acum, legislația privind amenajarea teritoriului, urbanismul și construcțiile era împărțită între numeroase legi, hotărâri de guvern și ordine. C.A.T.U.C. încearcă să reunească aceste prevederi într-o structură mai coerentă, cu obiectivul declarat de reducere a birocrației și accelerare a investițiilor.
Printre actele normative înlocuite se află:
● Legea 350/2001 - amenajarea teritoriului
● Legea 50/1991 - autorizarea executării lucrărilor de construcții
● Legea 10/1995 - calitatea în construcții (mai puțin art. 10 și 41)
● Ordinul 233/2016 - Norme metodologice de aplicare a Legii 350
● Ordinul 839/2009 - Norme metodologice de aplicare a Legii 50
Legislația conexă nu dispare în totalitate. Rămân aplicabile, cel puțin în această etapă, regulamente importante precum cele referitoare la verificarea și expertizarea tehnică, recepția construcțiilor și controlul de stat al calității în construcții (Anexele 1-5 la HG 1997, HG 925/1995, HG 273/1994, HG 492/2018, HG 203/2003).
Cu alte cuvinte, C.A.T.U.C. este noul punct central al legislației, dar nu singurul document pe care trebuie să-l consulte un profesionist din domeniu.
[2] Cum este structurat Codul?
C.A.T.U.C. este împărțit în două mari cărți și urmărește o logică simplă: de la organizarea teritoriului și regulile urbanistice până la construcția propriu-zisă și exploatarea acesteia.
CARTEA 1 - Despre amenajarea teritoriului și urbanismul
● Dispoziții generale pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism
● Prevederi și reguli aplicabile pe întreg teritoriul României
● Imobile și zone cu reglementări speciale (zone protejate, monumente istorice, patrimoniu arheologic, valori naturale și de peisaj)
● Regimul operațiunilor urbanistice
● Regimul autorizării și desființării construcțiilor, și sancțiuni
● Contencios administrativ specific domeniului
CARTEA 2 - Construcțiile
● Definirea ariei de cuprindere
● Criterii de performanță ale construcției
● Roluri și responsabilități
● Ciclul de viață al proiectului investițional în construcții
● Preluarea riscurilor
● Materiale, produse, echipamente, sisteme, tehnologii
● Sancțiuni
● Dispoziții tranzitorii și finale
Această structură reflectă una dintre ideile importante ale noului Cod: proiectul de construcții este privit ca un proces complet, nu doar ca o etapă de autorizare și execuție.
[3] Ce schimbări aduce C.A.T.U.C. în urbanism?
PUD-ul primește un rol diferit. C.A.T.U.C. stabilește mai clar ierarhia și interconectarea documentațiilor de urbanism la nivel național, teritorial, județean și metropolitan. La art. 82, PUD-ul este definit ca document de proiectare urbană, spre deosebire de celelalte, care sunt de planificare; în anumite condiții, poate modifica documentații de nivel superior, precum PUZ sau PUG. Digitalizarea documentațiilor de urbanism. Conform art. 110, documentațiile de urbanism trebuie încărcate digital în Observatorul Teritorial Național, parte din noua Platformă națională de planificare urbană și autorizare a construirii (funcționarea platformei e detaliată în art. 134-139). Documentațiile nu mai sunt privite doar ca seturi de planșe transmise între biroul de proiectare și autoritatea locală, ci și ca informații care intră într-un sistem digital național.
Avizarea integrată și Comisia de acord unic. C.A.T.U.C. introduce avizarea integrată prin Comisiile de acord unic, care trebuie înființate până la 17 noiembrie 2026 la nivelul consiliilor județene, al municipiilor reședință de județ și al municipiilor. Codul reglementează și avizul tacit, menit să limiteze blocajele generate de lipsa unui răspuns din partea instituțiilor avizatoare. Rămâne de văzut cum vor funcționa aceste mecanisme după operaționalizarea noilor structuri.
Zonele cu caracter special. C.A.T.U.C. introduce o structurare clară pentru zonele protejate, monumentele istorice înscrise în patrimoniul mondial, peisajul cultural, ariile naturale protejate, Rezervația Biosferei Delta Dunării, litoralul Mării Negre și zonele montane. Pentru proiectele din aceste categorii, cadrul urbanistic poate avea cerințe suplimentare - de exemplu, art. 94 alin. (4) stabilește că PUZ-ul în zone protejate poate fi inițiat doar de autoritatea locală. Prin urmare, amplasarea unei investiții devine și mai importantă în etapa de analiză inițială, înainte de a discuta soluția arhitecturală.
Regenerarea și restructurarea urbană, definite explicit la art. 214 alături de parcelare și reconfigurarea parcelarului, devin operațiuni urbanistice distincte, relevante mai ales pentru proiectele care nu presupun construirea pe un teren liber, ci intervenții asupra unei zone sau unei structuri urbane existente.
[4] Ce schimbă C.A.T.U.C. pentru autorizarea construcțiilor?
Noul Cod nu introduce o singură procedură, ci diferențiază mai clar situațiile în funcție de tipul și complexitatea lucrării: certificatul de urbanism este redefinit, apar proceduri simplificate pe bază de notificare, lucrări care pot fi executate fără formalități și autorizația de regularizare.
Certificatul de urbanism (art. 253) își extinde aria de aplicare și poate fi folosit acum și pentru operațiuni cadastrale și lucrări inginerești, nu doar pentru construcții noi. Practic, pentru orice investiție, primul pas nu mai este alegerea soluției tehnice, ci clarificarea regimului juridic, economic și tehnic al terenului.
Autorizarea simplificată pe bază de notificare (art. 294-298) introduce liste distincte de lucrări ce pot fi realizate în afara zonelor protejate și în interiorul acestora. Cea mai cunoscută categorie este locuința unifamilială de maximum 150 mp desfășurați din mediul rural, care se poate realiza pe baza unor proiecte-tip puse la dispoziție de autoritățile publice, rezultate în urma unor concursuri de soluții organizate în parteneriat cu OAR. Până când aceste proiecte-tip vor fi disponibile, va fi nevoie, ca și până acum, de o documentație elaborată de colective tehnice de specialitate.
Lucrările care nu necesită formalități (art. 299) nu sunt o noutate în sine, dar sunt acum definite clar - tipurile de intervenții pe care le putem face fără documente înaintate către administrațiile locale. Rămâne însă obligatoriu ca aceste lucrări să fie studiate, proiectate și executate de echipe de specialiști, cu respectarea regulamentelor aplicabile.
Autorizația de regularizare (art. 301) e o procedură distinctă, gândită ca alternativă la clasicul proces de „intrare în legalitate”, pentru construcțiile existente al căror regim juridic trebuie clarificat ulterior execuției. Se aplică în principal locuințelor unifamiliale, anexelor acestora și câtorva alte categorii de construcții. Timp de un an de la intrarea în vigoare a legii, procedura se poate solicita și pentru alte categorii de construcții, însă taxele vor fi de 10 ori mai mari decât valoarea standard.
[5] Ce schimbă C.A.T.U.C. pentru construcții?
Dacă prima carte e concentrată pe teritoriu și autorizare, Cartea 2 mută atenția către construcția propriu-zisă.
Clasele de consecințe
C.A.T.U.C. separă lucrările în construcții, lucrări inginerești și amenajări, apoi le clasifică după durata de existență și le încadrează în clase de consecințe, care înlocuiesc fostele categorii de importanță. Potrivit art. 370, această schimbare de abordare nu e doar terminologică: dacă vechiul sistem pornea de la categoria de importanță a construcției (A, B, C, D), noul Cod pornește de la riscurile asociate avarierii ei, evaluate pe cinci paliere - pierderi de vieți omenești, pierderi economice, consecințe culturale, consecințe sociale și consecințe asupra mediului.
Clasa finală se stabilește după cel mai sever dintre aceste criterii, nu după o medie a lor.
Sunt patru clase, corespondente vechilor categorii de importanță și clase de expunere:
CC1 (corespunde fostei categorii D / clasa de expunere IV) - construcții de importanță redusă: sub 5 pierderi de vieți omenești estimate, impact economic neglijabil la nivel de comunitate, remediere posibilă în 2-4 săptămâni.
CC2 (fosta categorie C / clasa III) - importanță normală: sub 50 de vieți omenești, pierderi economice considerabile, perturbări de ordinul săptămânilor, remediere de mediu în 1-2 luni.
CC3 (fosta categorie B / clasa II) - importanță deosebită: sub 500 de vieți omenești, pierderi economice extinse și asupra unor terți, efecte la nivel național resimțite luni de zile, remediere parțială posibilă în până la 12 luni.
CC4 (fosta categorie A / clasa I) - importanță excepțională, vitală: peste 500 de pierderi de vieți omeneștiestimate, pierderi economice extraordinare cu impact transfrontalier, consecințe culturale și sociale potențial ireversibile, degradări de mediu ce depășesc granițele naționale.
Important: stabilirea clasei de consecințe rămâne obligația proiectantului, iar legea interzice explicit încadrarea unei construcții într-o clasă inferioară celei indicate de Cod. Această obligație se aplică atât construcțiilor noi, cât și intervențiilor asupra celor existente. Până la apariția metodologiei dedicate de încadrare, regula de aplicare este cea din anexa nr. 6 a Codului; dacă o construcție nu se regăsește acolo, proiectantul o asimilează prin analogie (vieți omenești, răniți, pierderi economice sau culturale) cu cea mai apropiată categorie existentă în anexă, iar în cazul intervențiilor care schimbă destinația, refuncționalizează, supraetajează sau extind construcția, clasa inițială poate fi schimbată motivat.
Dincolo de încadrarea în sine, clasa de consecințe devine un reper obligatoriu pentru o serie întreagă de decizii tehnice: alegerea metodelor de proiectare și de analiză a siguranței structurale, adaptarea la obiectivele de sustenabilitate și economie circulară, stabilirea nivelului acceptat de probabilitate de cedare, precum și măsurile de verificare, inspecție și control al calității. Cu alte cuvinte, clasa de consecințe nu mai e doar o etichetă
administrativă, ci un parametru care influențează, de la primele decizii de proiectare, întregul mod în care este gândită construcția.
Performanța energetică și de mediu primește un loc distinct: Codul subliniază importanța performanței energetice, de mediu și de sănătate a clădirilor, pornind de la ideea că aceasta nu rezultă dintr-un singur element, ci din funcționarea împreună a structurii, anvelopei, instalațiilor, materialelor și detaliilor de execuție.
La cerințele fundamentale se adaugă una nouă, privind calitatea ecologică a construcțiilor (emisiile în mediul exterior).
Roluri și responsabilități. Noul Cod detaliază rolurile tuturor participanților la investiție:
beneficiarul/investitorul/finanțatorul, utilizatorul, dezvoltatorul, proiectantul, verificatorul, expertul, antreprenorul/constructorul/executantul, dirigintele și responsabilul tehnic cu execuția, consultantul și managerul de proiect. Enumerarea arată că un proiect de construcție e un proces de colaborare între mai multe părți, cu responsabilități distincte, derivate din scopul și specializarea fiecăreia.
Ciclul de viață al proiectului e definit în opt stadii, de la identificarea unei nevoi până la exploatarea construcției:
Stadiul 0 - Definirea strategică (nota de fundamentare)
Stadiul 1 - Definirea temei de proiectare (tema de proiectare, studiul de fundamentare)
Stadiul 2 - Definirea conceptului
Stadiul 3 - Definirea soluțiilor și autorizarea (Proiectul pentru Autorizarea Construirii - PAC)
Stadiul 4 - Dezvoltarea tehnică (Proiectul Tehnic de Execuție și Detaliile de Execuție - DE)
Stadiul 5 - Execuția construcției
Stadiul 6 - Predarea și punerea în funcțiune (recepția la terminarea lucrărilor)
Stadiul 7 - Exploatarea construcției
Deciziile luate în fazele de strategie, temă și concept influențează soluția tehnică, costul, execuția și, în final, modul în care clădirea se comportă și este exploatată.
Riscuri, răspundere și sancțiuni. Potrivit art. 556, asigurarea profesională de răspundere civilă devine obligatorie pentru toate părțile implicate, iar sancțiunile sunt corelate mai clar cu rolul fiecărui participant, inclusiv prin suspendarea dreptului de practică sau de semnătură.
Materiale, produse și tehnologii intră și ele mai clar în cadrul legislativ: sunt clarificate documentele pe care trebuie să le dețină elementele folosite într-o construcție, pentru că alegerea unui material nu ține doar de proprietățile tehnice, ci și de documentația aferentă și de integrarea în soluția tehnică.
Anexele C.A.T.U.C. completează Codul cu definiții și terminologie noi (atic, bilanț teritorial, CUT, orașul de 15 minute etc.), conținuturile-cadru ale documentațiilor și încadrarea construcțiilor în clase de consecințe.
La 26 august 2026 a fost publicat și Ordinul MDLPA nr. 975/2026, cu noile modele de formulare pentru autorizarea construirii. Adaptarea la C.A.T.U.C. nu înseamnă, deci, doar citirea noului Cod, ci și schimbarea modului concret de planificare, proiectare, execuție și exploatare.
[6] Ce înseamnă C.A.T.U.C. pentru investitori, proiectanți și constructori?
Privite dintr-o perspectivă practică, cele mai importante schimbări pot fi rezumate în șase direcții:
1. Urbanismul devine mai digital - documentațiile intră într-un sistem digital național, prin Observatorul Teritorial Național și noua platformă de autorizare.
2. Avizarea este reorganizată - Comisiile de acord unic și avizarea integrată urmăresc să reducă blocajele.
3. Unele lucrări pot urma proceduri simplificate - notificarea, lucrările fără formalități și autorizația de regularizare creează trasee distincte.
4. Responsabilitățile sunt delimitate mai clar, pentru toți participanții la proiect.
5. Proiectul este privit pe întregul ciclu de viață, de la strategie și temă până la execuție, recepție și exploatare.
6. Riscul și răspunderea devin mai semnificative, prin asigurarea profesională obligatorie și corelarea sancțiunilor cu responsabilitățile fiecăruia.
[7] O schimbare legislativă, dar și una de practică
C.A.T.U.C. încearcă să aducă într-un singur sistem reguli care, până acum, erau distribuite între numeroase acte normative. Valoarea reală a schimbării va fi dată însă de modul în care sunt aplicate noile proceduri, de viteza cu care se operaționalizează structurile administrative, de funcționarea platformei digitale și de claritatea cu care noile reguli se vor reflecta în documentațiile tehnice.
Un termen important este 17 noiembrie 2026, până la care trebuie înființate Comisiile de acord unic. Totodată, autoritățile locale au la dispoziție 3 ani pentru actualizarea PUG-urilor cu o vechime mai mare de 7 ani, conform dispozițiilor tranzitorii ale noului Cod.
Concluzie
Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor schimbă cadrul în care sunt dezvoltate și realizate proiectele de construcții în România. De la documentațiile de urbanism și digitalizarea lor, până la autorizare, proiectare, execuție, responsabilități și exploatare, C.A.T.U.C. încearcă să aducă toate aceste etape într-o logică mai coerentă.
Pentru un beneficiar, acest lucru înseamnă ceva esențial: alegerile făcute înainte de începerea efectivă a construcției contează din ce în ce mai mult. Pentru proiectanți și constructori, înseamnă adaptarea la un nou set de reguli, documente și responsabilități. Iar pentru orice proiect nou, primul pas rămâne același: înțelegerea corectă a cadrului în care urmează să fie realizată construcția.
La Inginerie Creativă, urmărim schimbările legislative și modul în care acestea se traduc în practica reală a proiectării și execuției, pentru ca soluțiile tehnice să rămână nu doar corecte, ci și bine integrate în întregul proces al unei investiții.
Glosar de termeni
C.A.T.U.C. - Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor.
PUG - Plan Urbanistic General.
PUZ - Plan Urbanistic Zonal.
PUD - Plan Urbanistic de Detaliu.
PAC - Proiect pentru autorizarea construirii.
PAD - Proiect pentru autorizarea desființării.
PTh / P.Th. - Proiect tehnic de execuție.
DE - Detalii de execuție.
POT - Procent de ocupare a terenului.
CUT - Coeficient de utilizare a terenului.
MDLPA - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Comentarii